Vasile Branzai nu este un om obisnuit!
Cand l-am vazut, azi dimineata, avea pregatita utima lui predica pentru cei … de pretutindeni.
Tatal meu, mai ales in aceste ultime saptamani, este din ce in ce mai frumos.
Mami, soacra mea, m-a pus sa-l intreb: “De ce nu mai canti ca altadata? Toata casa rasuna de fluieratul si cantatul dumneatale!”
Click pe poza pentru marimea normala
Ne-a privit bland, apoi a miscat mana incet, incet, intinzand-o intai spre undeva, iar apoi indoind-o, pana ce varful degetelor i-a atins pieptul in dreptul inimii. Am inteles. Tata continua sa cante, dar … inauntru.
Si acum, iata ultima lui predica:
“Oh! As vrea ca vorbele mele sa fie scrise; sa fie scrise într-o carte;
as vrea sa fie sapate cu un priboi de fier si cu plumb în stnca pe vecie…
Dar stiu ca Rascumparatorul meu este viu si ca se va ridica la urma pe pamant.
Chiar daca mi se va nimici pielea, si chiar daca nu voi mai avea carne, voi vedea totusi pe Dumnezeu.
Îl voi vedea si-mi va fi binevoitor, ochii mei Il vor vedea, si nu ai altuia. Sufletul meu tanjeste de dorul acesta înlauntrul meu.” (Iov19:23-27)
21 responses so far ↓
Ted // October 29, 2007 at 12:11 pm
Daniele,
Domnul sa il intareasca pe tatal tau in suferinta lui si pe voi in urmarirea cu privirea, cind el se indeparteaza de viata asta pentru a fi imbratisat definitiv de cealalta.
Nelu Cintean // October 29, 2007 at 12:47 pm
Draga Daniel,
Transmite-i fratelui Vasile ca suntem alaturi de Dansul si ii admiram nu doar trairea deosebita ci si felul in care se pregateste pentru MAREA INTALNIRE!!
Ultima strofa a cantarii “Pana cand furtuna trece” spune:
VINE-O ZI DUPA NOAPTE, CAND FURTUNILE TREC,
CAND LA TARMUL ODIHNEI, CREDINCIOS AM SA PLEC,
IN PREZENTA LUI ISUS, AL MEU DOMN, EU VOI STA
CAND FURTUNA DE-AICI VA-NCETA.
Nelu & Mihaela Cintean cu echipa ONE A WEEK…
Tamas Mihai // October 29, 2007 at 1:42 pm
Frate Daniel,Domnul sa va dea in continuare binecuvintarea sa minunata si sa va intareasca .
Florin Filip // October 29, 2007 at 3:19 pm
Frate Daniel,
Va imbratisam cu admiratie de aici de la Vancouver si apropiindu-ne de d-voastra auzim nu numai o inima care bate in armonie cu inima parintelui sau pentru a-i purta din povara suferintei, ci si o inima plina de iubire pentru noi.. Va multumim ca impartasiti cu noi din “frumusetea” relatiei pe care o aveti cu tatal d-voastra.. asta inseamna ca dansul a investit corect.. in familie!
Dana // October 29, 2007 at 3:47 pm
Este o incantare sa vezi un om spre sfarsitul vietii terestre indragostit de Hristos…..
Deseori, cand scrieti fr. Daniel despre tatal dvs. imi aduc aminte de anii copilariei mele, cand fr. Vasile Branzei imi era pastor. Nu imi mai amintesc eu multe de atunci dar stiu ca ii placea sa foloseasca mult expresia”sa venim cu reverenta inaintea lui Hristos”
Eu cred ca fr. Vasile Branzei este pregatit mai mult ca oricand ca stea cu reverenta inaintea Domnului .
Depinde de fiecare din noi cum ne pregatim”plecarea” si “destinatia”.
Domnul sa va binecuvinteze.
Ilie U. Tomuta // October 29, 2007 at 4:24 pm
Frate Daniel,
V-am cunoscut in anii tineretii, itr-o imprejurare in care asteptam ca Dumnezeu sa-mi raspunda unor intrebari grele din viata.
Atunci am inteles ca sunteti un slujitor a lui Dumnezeu fapt care se datoreaza harului Lui si apoi celor doi parinti cu care Dumnezeu v-a binecuvantat.
Calcand pe urmele tatalui dumneavoastra veti fi la fel o binecuvantare pentru multi
Doresc ca Dumnezeu sa toarne indurarea Lui peste fratele Vasile si peste voi cei care-l iubiti cu dragoste de fii.
Silvia Tarniceriu // October 29, 2007 at 10:43 pm
Dragul meu Daniel si Draga Ticule!
Stiu ca asta vrei sa pui ca fredonezi inca cu mana pe inima…
“Inimaaaa … zboara spre ceruri,
Inimaaaa … zboara spre ceruri.
Gandul… se-avanta departe,
Acolo-i tara mea… ”
Ticule, drag, o cant si eu cu dumneata printre lacrimi, si tare as vrea sa zbor si pana in Los Angeles sa te mai vad odata de partea asta inca a Iordanului.
Va iubesc si va pretuiesc mult. Imi sunteti tare dragi si simt cu voi durerea asta trecatoare… dar durere…
Va imbratisez si eu si-L rog pe Domnul meu drag sa va imbratiseze pe amandoi si pe toti care stati aceste zile impreuna cu Ticu, asa cum numai El stie sa-si faca simtita imbratisarea.
Fiti SUPER – binecuvantati de Domnul si EXTRA mangaiati de El.
Cu drag, Silvia
Ovidiu Ghita (Ovi) // October 30, 2007 at 3:18 am
L-am privit pe fratele Vasile Branzai ca pe un stalp, ca pe un patriarh al credintei. Intro vreme dificila a istoriei noastre (comunismul) si a bisericilor noastre, dansul a stat drept, simplu si demn. Dumnezeu nu uita toate acestea.
Imi pare rau ca nu-l pot vedea mai de aproape in aceste zile sensibile. Daniel si Dana, sarutati-l din partea mea. Domnul sa va intareasca pe toti.
Ovi
Bogdan Emanuel Radut // October 30, 2007 at 11:14 am
Fr Daniel,
Domnul sa va intareasca si pe d-voastra, si familia si pe fr Vasile, aflat acum la capatul unui drum cu El. Multi sfinti au plecat, acum este timpul fratelui Vasile. Ma bucur ca am avut onoarea si placerea sa citesc despre dansul si chiar sa ascult o predica a dansului, cred ca inregistrata de d-voastra. Este un mare har ca aveti un asa tata, duceti lucrarea mai departe!
Tatal oricarei mangaieti sa va mangaie inimile!!!
Gaby // October 30, 2007 at 1:31 pm
Ne aducem aminte cand l-am vazut ultima oara pe fr.Vasile, a fost la binecuvantarea lui Michael. Era asa de bucuros vazandu-si stranepotii! Indemnul dansului atunci a fost, printre altele, sa ne invatam copiii de mici sa iubeasca Casa Domnului. Doamne ajuta-ne, mai ales in vremurile acestea.
Ceea ce a facut dansul pentru Domnul, va sta.
Marian & Gabi Stan
Vasile Bel // October 30, 2007 at 10:59 pm
Acesta este omul ce are o nadejde. Aceasta nadejde este reala, vie si nu insala.
Domnul sa va dea pacea Lui.
Petrica Groza // October 31, 2007 at 2:00 am
Draga Frate Daniel,
Pentru mine fr. Vasile a avut si are o dubla semnificatie;
1. In anul 1974 ,a fost primul pator care m-a chemat cu dansul la amvonul bisericii “Golgota” din N.Titulescu 56 A; nu voi uita niciodata acest eveniment plin de emotii in viata mea;
2.Am apreciat si apreciez seriozitatea si maturitatea fr. Vasile atat cat l-am cunoscut in lucrarea Domnului din Bucuresti si imprejurimi.
” Sa nu va parasiti dar increderea pe care o asteapta o mare rasplatire ”
Cu deosebita consideratie ,Petrica groza