Comments on: Melodia anului !!!

By: gabriella

gabriella — Sun, 30 Mar 2008 18:27:53 +0000

ma rog ca domnul sa va lumineze…si sa va arate ce este bun in muzica crestina…cantaretii crestini din ziua de azi au ajuns in rand cu…”cei din lume”…versurile pot sa te unga la suflet ,dar cand incep acordurile rock…uiti de versuri…va rog frumos…exista si alt fel de muzica crestina nu numa populara…si …rock D-l sa va lumineze

By: georgiana

georgiana — Sun, 23 Mar 2008 15:42:50 +0000

soooooooper misto mel :*:*:*:*:*

By: georgiana

georgiana — Sun, 23 Mar 2008 15:41:57 +0000

sooooooooooooper misto

By: giuriu dan

giuriu dan — Tue, 12 Feb 2008 16:23:57 +0000

imi place mult very good

By: tudor

tudor — Tue, 15 Jan 2008 19:44:24 +0000

Daca se poate poticni cineva in asemenea muzica, pe care eu o gasesc cuminte, probabil ca nu ar fi intrat cu Domnul Isus Hristos prin casele fariseilor sau la Zacheu .Domnul nu s-a tinut asa de sfant si a intrat ….si nu aiesit singur de acolo.
Ce relevanta mai avem noi in lume daca categorisim o astfel de muzica ca fiind draceasca.
Rezultatul poate fi acelasi….vom ramane singuri sa ascultam populare……..

By: florin

florin — Mon, 14 Jan 2008 20:54:24 +0000

melodia este ascultabila,cat despre acorduri de rock dracesc..ma abtin.Totul porneste de la prejudecata ”muzica bisericeasca”.
In toate timpurile a existat muzica,pe unele omul le-facut chiar bisericesti.
De Cucuzel s-a auzit?Da ,dar atunci,lutheranii cantau muzica populara germana pe versuri crestine,asa cum ,,manelistii,,pocaiti dau slava Lui pe ritmuri care se cantau in crasme,nu zic de Gabi Lunca care m-a oripilat intr-un cocert live intr-o ..atentie biserica baptista de 1500 de locuri acupate si astazi in proportie de nici 10 procente cu membrii supusi la acorduri in La major si mai stiu eu ce game armonice.Sincer va marturisesc ca Domnul Isus era poate prezent in adunare ,dar eu nu mai eram de mult,plecat pe undele eterice,in vremuri ce demult se doreau uitate si cu actiuni de care numai Isus a fost in stare sa ierte.
Multumim Doamne pentru muzica,si tuturor celor ce pot face mai mult sa-i invredniceasca Domnul sa fie ei in top mereu cu melodiile lor.

By: Eduard Teodorescu

Eduard Teodorescu — Fri, 04 Jan 2008 22:48:05 +0000

In comentul anterior ma gandeam la “comparatie” si am scris din greseala “concurenta”. Dar nu am vrut sa mai intervin pe blogul tau iarasi (pt corectare) pt ca si asa scriu prea mult. Cred ca intre acesti doi termeni exista o diferenta de substanta clara. Concurenta e cea din Eclesiastul 4.4 si cu toate ca este descrisa ca o “goana dupa vant”, totusi numai ea produce “iscusinta la lucru” (din pacate). Este un fel de rau necesar pe care se bazeaza totusi motorul economiei mondiale. Comparatia este insa acea deosebire facuta intre Iacov si Esau, intre Iosif si fratii sai, intre Lea si Rahela, etc, si provine de la persoane “comparatoare”: Isaac, Iacov, etc. Concurenta poate produce perfectionare, dar compararea produce ura si dezbinarea. Deseori se pleaca de la concurenta si se ajunge la comparatie. Concurenta imbolnaveste, dar comparatia ucide. Deseori si foarte usor se sterge “hotarul” dintre ele si se ajunge la dezbinari in familie, biserica si societate. Numai o convingere launtrica puternica poate face ca artistul adevarat sa mai produca muzica, avand in vedere socul pe care i-l poate produce anuntul de mai sus in legatura cu ACEASTA “melodie a anului” si nu alta; acest tip de clasificare il impinge sa se lase mai degraba de acest “sport” decat sa mai “concureze”… Ai perfecta dreptate: concurenta ajuta pe consumatorul neavizat; dar descurajeaza deseori profesionistul autentic datorita unor comparatii nejuste la care este supus, comparatii determinate tocmai de acest soi de “concurenta” de tip comercial.

By: barzilaiendan

barzilaiendan — Fri, 04 Jan 2008 15:20:56 +0000

Draga Eduard

Ce facem atunci cu festivalurile si concursurile de coruri si famfare din Romania?
Exista colectii de “melodii indragite”. Eu insumi, cand am vrut sa traduc cantari noi pentru biserica de aici, m-am dus la organista unei biserici americane si am rugat-o sa-mi aleaga “zece melodii preferate de biserica ei” din cartea lor de cantari.

Compozitorii de aici traiesc din vanzarea produselor lor si din drepturile lor de autor. Aceasta realitate a dus la formarea acestor ierarhizari anuale. Sunt ele “biblice”. Nu. Sunt ele inevitabile in climatul comercial de aici. Da. Va tine seama Dumnezeu de ele? Nu. Sunt necesare celor ce se orienteaza in imensitatea compozitiilor si compozitorilor de aici. Probabil ca da.

By: Eduard Teodorescu

Eduard Teodorescu — Fri, 04 Jan 2008 08:53:00 +0000

P.S. Daca nu ati concluzionat definitiv, va voi ajuta tot eu aici. O melodie poate sa fie mai buna decat alta, un om, mai bun decat altul, etc. Dar pe noi Cristos ne invata: “Voi sa nu fiti asa. Ci cel mai mare dintre voi sa fie CA cel mai mic; si cel ce carmuieste CA cel ce slujeste” (Ioan 22.26). La Dl.Isus nu exista concurenta. Chiar daca oamenii sunt diferiti TREBUIE ca toti sa se vada cel putin egali. Spun “cel putin” pentru ca in Filipeni 2.3 si mai ales in Fil.2.6 ni se arata ca trebuie sa ne vedem chiar mai jos decat ceilalti. De aceea un crestin nu trebuie sa se dea mare pe sosele intrecandu-i pe toti cu masina lui, sa se dea mare prin sat construindu-si cea mai inalta casa, sa se dea mare prin biserici aratand ca el detine predica anului, melodia anului, rugaciunea anului, etc. El trebuie “sa se dea… mic”. Acesta este spiritul Evangheliei Imparatiei lui Dumnezeu. Si daca se da mare cineva, il copie pe Lucifer… Dar chiar si mai vinovati sunt cei care il ridica in slavi pe unul si coboara pe altul. Cine a inventat notiunea de “melodia anului” este mai vinovat decat cel caruia i s-a atribuit acest “mare premiu”. Cand votam pe site-uri de ex., noi ajutam un frate sa se compare cu altul si sa se dea mare. Incurajam concurenta, adica o notiune profund anticrestina. E bine sa incurajam ce este de incurajat si sa descurajam ce este de descurajat. Dar prin vorbe (scriind de ex un e-mail pe site-ul respectiv) in care sa ne motivam sustinerea sau nesustinerea. Dar votul rece al punctelor nu spune nimic. El doar ridica sau coboara pe cineva in comparatie cu altcineva. De aceea avem muzica pe care o avem…, una ajunsa “sus”
printr-un sistem de vot prin care au ajuns si unii in parlament… si ne mai miram de ce.
Haideti sa aplicam principiul biblic al “datului mic” si sa nu ii mai ajutam pe unii sa pacatuiasca, umflandu-se in penele firii lor pamantesti.

By: Eduard Teodorescu

Eduard Teodorescu — Fri, 04 Jan 2008 00:12:23 +0000

NU vreau sa comentez nimic despre modul in care ma impresioneaza sau nu
aceasta “melodie a anului”. Dar nu pot sa nu remarc faptul ca traim in vremea voturilor de tot felul, a cotelor de audienta maxima, de popularitate, a sondajelor de opinie si a statisticilor diverse, comandate peste tot de partide politice, organizatii si tot felul de alte institutii lumesti.
Febra votului electoral s-a mutat binisor si in bisericile noastre si i-a cuprins din pacate pe multi crestini; asta se vede foarte bine si pe majoritatea site-urilor apartinand majoritatii formatiilor muzicale mai mult sau mai putin crestine. De parca de aceea compun ei melodii noi, “spre slava Domnului”, de aceea se straduiesc sa faca aranjamente cat mai sofisticate, si cauta sa socheze cu acorduri cat mai… in ton cu moda vremii. Ca “daca nu produci o muzica ce se cauta pe piata nu are rost sa te mai ocupi cu asa ceva” imi spunea odata un crestin.
Ori scoti pe piata “melodia anului” ori te lasi pagubas! Ori spui “rugaciunea anului” ori nu te mai rogi! Ori spui “predica anului” ori nu mai predici! Si daca nu devii “omul anului” nu mai esti…Om. (Oare ce anume devii in acest caz?) Si pentru ca tot vorbeam de sondaje: unele au mers atat de departe incat l-au declarat pe Paul McCartney, solistul de la formatia rock numita Beatles, drept compozitorul… secolului. Sondajele de opinie britanice
l-au “urcat” mai sus de Bach si Beethoven…, fiind considerat de unii fani drept “cel mai talentat muzician al lumii”. Pai la asa ascultatori, asa
idoli…
Pe Domnul Isus oare cand l-au declarat “Omul anului”? Si in care an? Am pierdut eu ceva si nu stiu? Cred ca trebuie sa lasam la o parte lumea cu ale ei si sa “ne gandim la cele de sus, nu la cele de pe pamant”. Asa ca o sa cant Domnului in continuare asa cum stiu eu si foarte linistit, chiar daca melodia aceea nu o sa ajunga nici macar “a zilei”, ba chiar n-o placa nimanui. Daca tot i-am dedicat-o Lui cu adevarat, de ce as avea nevoie de voturile lumii? Cand ii duc sotiei un buchet de flori, i-l ofer numai pe cel votat de 3 sferturi din oras ca fiind “cel mai aratos buchet de flori al saptamanii”? Ce rost ar avea? Dimpotriva, stiu ca ea ar dori sa fie chiar si 3 fire firave de simple margarete, dar culese daca se poate de pe camp chiar cu manuta mea.
O sa ma rog deci mai departe Domnului, chiar daca n-o sa intru in vreun top al “rugaciunilor anului”, o sa ma inchin mai departe lui Dumnezeu in “saracia… duhului meu” fiind evident faptul ca nu o sa imi dea nimeni vreun premiu pentru “inchinarea saptamanii sau a lunii”. Are cine sa ne dea noua premii care de altfel, nici nu pot fi comparate cu aceste “gadilari”
vremelnice de numai un an , un secol sau chiar un mileniu, doua, trei…
De ce alearga oare unii crestini pentru aceste “cununi care se vestejesc” cand noi suntem destinati sa devenim “Regina Cosmosului pentru un numar infinit de… Vesnicii”, adica Mireasa lui Isus Cristos?