Una din clarificarile necesare in lucrarea oricarui pastor este aceasta: pastoreste el o Biserica bazata pe programe sau pe prietenia partasiei (Ioan 15:12-14)?
Pe alocuri, pastorul este apreciat pentru Realizarea unor servicii divine de mare tinuta, asemenea unui inalt oficiant din bisericile istorice; prin alte parti el este apreciat pentru Relatiile de slujire smerita prin care ofera prietenia proprie ca punte inspre partasia la picioarele Domnului Isus. Cel dintai trebuie vizitat “la birou”, cel de al doilea este asteptat cu bucurie in vizitele pastorale.
Cum este in biserica la voi?
Intrebarea dumneavostra imi aduce aminte de o vizita a unui pastor. Cand a fost rugat sa predice a spus ca el este doar un pastor, ci nu predicator.
Aceasta distinctie este una foarte importanta. In opinia mea, un pasator este responsabil pentru amandoua lucruri, dar mi se pare ca de multe ori lucrarea de pastorire este pusa pe locul 2.
Un post foarte frumos de incurajare a pastorilor de pretutindeni:
http://teampyro.blogspot.com/2009/04/porn-and-paper-pastors.html#links
Cred ca e usor sa il acuzi pe celalalt si sa cauti in el vina pentru propriile tale greseli, tu, ca si crestin (folosesc pers. II sg vorbind la general, nu ma adresez dvs. cu apelativul “tu”) .
Indiferent ce atitudine are pastorul/predicatorul, atata timp cat crestinul (care, cu adevarat, vrea sa-L urmeze pe Isus) stie Adevarul, si stie ce vrea Domnul de la el, nu are dreptul sa-si gaseasca scuze in atitudinea gresita a pastorului. Mai ales ca pastorii, predicatorii, vor avea la Judecata o mai mare responsabilitate decat crestinul, pentru ca au influentat (uneori gresit) pe enoriasi, si au creat, de cele mai multe ori, crestini de duminica.
Pingback: Ce mai citim, pe ici pe colo