M9 – Minunea de la Targu Neamt

Luni 16 Iulie

Am lasat in urma Iasul, spalat de cateva ploi torentiale si racorit pana la limita acceptabilului. Familia lui Adi Ambrozie s-a dovedit un amfitrion desavarsit. Mihaela, sotia lui Adi, ne-a condus pana la adresa la care Silvia Tarnoceriu locuia temporar la una din cei 58 de nepoti ai ei din Romania. “Matusa din America” se chinuise sa doarma in cateva nopti in blocul de beton, dar nu prea reusise. Faptul ca s-a nascut “pe cuptior” si ca si-a petrecut acolo anii prunciei n-a ajutat-o prea mult … Deh, amintirile sunt uneori frumoase doar in albumul retusat al amintirilor.

Dupa ce am incarcat-o cu tot cu bagaj, am plecat impreuna spre Clujul menonitilor.

(Silvia a fost pentru tratament la o clinica adventista de langa Bacau. Au “purificat”-o, au “detoxidficat”-o si i-au atasat de bagaj la plecare o traista cu tot felul de seminte si fainuri pentru meniul pe care a acceptat entuziasta sa- urmeze de acum inainte. Mananca insa la fel ca noi, nenumarand sarmalele si stand periculos mult prea aproape de tot felul de dulciuri. Traista o poarta insa peste tot, ca un fel de constiinta ambulanta a bolnavului care se incapataneaza sa traiasca in ea.)

Ne-am oprit mai intai pe la Pascani sa ne reintalnim cu familia Teodorescu si casa de copii de acolo. Desi pe fuga, am trait intens si am reusit sa spunem printre cuvinte cam tot ceea ce inimile noastre melancolice si ochii nostri umezi au dorit. Ce oameni! Ce oameni! Sora Marta ne-a spus cu entuziasm ca s-a pocait primul din vecinii ei de casa. Dupa atata amar de ani de marturie … Era sigura ca vor urma si ceilalti. Ce credinta!  Ce credinta!

Sora Marta Teodorescu împreună cu îngerii care lucrează la casa de orfani.

Am luat-o spre Targu Neamt si ne-am ratacit putin printre popi si calugari pana am dat de Victor si Coca Gavriliuc, gazdele noastre din anii cand faceam naveta de la Pascani la Bacau, ca sa le fiu pastor nerecunoscut la o biserica neautorizata. Ce ani! Ce ani! Victor a deschis acum o biserica baptista in chiar inima ortodoxa a Moldovei, intre cinci biserici ortodocse si la cateva aruncaturi de piatra de cateva manastiri. (Asta nu ca ar da cu pietre … Cu ele au dat cei care i-au spart de cateva ori geamurile si au incercat, daca nu sa-l omoare, macar sa-l sperie de moarte, ca sa-l faca sa plece. N-a plecat. Ce spaime! Ce biruinte!

Ne-au ospatat regeste si ne-au povestit pataniile lor de “amerinaci” din Pascani. Gavriliucii au rezidenta in Vancouver, Washington, dar vin majoritatea lunilor din an sa faca misiune aici in Targu Neamt.

Dupa cam doua ore, gazdele noastre ne-au dus pe jos pana la locuinta lui Razvan si Carmen. Imi dadusem intalnire pe fire virtuale cu “Vindecatorul”, doctorul cu resedinta in Targu Neamt, cu serviciul la spitalul din Harlau si cu o prezenta foarte influenta pe Internetul romanesc.  Nu stiu cum ii sta invesmantat in Harlau, dar cu Targu Neamt se asorteaza de minune. Ce boier mare! Ce mare boier!

This slideshow requires JavaScript.

Rasvan este un doctor cu vocatie de arhivar: ii citeste pe oameni si crede in sufletul cartilor. Ii are si le are din belsug in viata lui, obosit uneori, incantat alteori si intotdeauna un foarte bun diagnostician. Ma opresc deocamdata aici si la atat. Despre aceasta intalnire cu Razvan voi mai scrie cu siguranta. (Iata un link si o poza aici). A fost ca intr-o gluma a lui nenea Richard:

“M-am simtit cam obosit si am fost sa consult un doctor …”
“Si …”
“Doctorul e bine.”

Ne-am smuls cu greu din imbratisarea prietenilor nostri si am pornit-o spre cu maxim de viteza inspre o bijuterie de oras asezat un montura de aur verde a muntilor. Ne nerabdator Ionut Handaric, minunea de la Piatra Neamt.

About these ads

About barzilaiendan

evreu crestin roman american
This entry was posted in Personale. Bookmark the permalink.

2 Responses to M9 – Minunea de la Targu Neamt

  1. Doru Radu says:

    Sora Marta! Intr-adevar o femeie a creditei. Am cunoscut-o si noi cu multi ani inainte si am fost incurajati de credinta si curajul dumneaiei.

  2. Doru Radu says:

    Deci “vindecatoul” exista in carne si oase? Ciudata e aceasta lume virtuala. Sunt probabil singurul care nu crede ca comunicarea virtuala e o comunicare “adevarata”. Cred ca peste 10 ani vom fi atit de virtualizati incit la meetinguri o sa intindem mina ca sa vedem daca imaginea 3D din fata noastra e reala sau virtuala… Domnul sa te insoteasca in calatoria reala pe care o faci.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s