O privire nepărtinitoare de-a lungul istoriei ne arată că cei care au prosperat n-au fost creștinii, ci instituțiile religioase și impostorii spirituali. Creștinii adevărați au avut parte de persecuție, nu de prosperitate! Așa profețea și apostolul Pavel, care a trăit din plin această realitate, am putea spune: chiar a întrupat-o.
“De altfel, toţi ceice voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus, vor fi prigoniţi“ – 1 Timotei 3:12
Pun astăzi doar un link către un material foarte serios: aici
Pe vremuri, am citit pe undeva o cugetare, pe care o parafrazez: “În Ierusalim, creştinismul era o părtăşie caldă în jurul Mântuitorului… Trecând în Grecia, el s-a diluat într-o filosofie… Ajungând în Roma, a devenit o religie… Împrăştiindu-se în Europa, a edificat o civilizaţie… Trecând în America, a devenit o afacere…”
Andrei Marga, pe de altă parte, a afirmat, la rândul domniei sale, că numai în SUA s-a putut naşte “Evanghelia prosperităţii” şi Theology of “faith”, (Kenneth Hagin, Sr şi Jr), Kenneth Copeland, Charles Capps etc.
Inşii care o acceptă nu slujesc ei lui Dumnezeu, ci vor ca Dumnezeu să le slujească lor. Este, în esenţa sa, aceeaşi străveche întrebare edenică: “Cine-i şăfu’, eu, omul, sau YHWH?”…
Beraħoth/ Binecuvântări!
Am citit destul de multe pe tema asta. Mi-am dat seama ca unii sunt din pacate in extrema cealalta. Daca aud cuvantele “bani, afacere” intr-o predica, deodata il anatemizeaza pe respectivul, si il eticheteaza pentru totdeauna cu “Evanghelia prosperitatii”. Este totusi o limita?
Cand un termen intre in folclorul societatii exista riscul ca reactiile la el sa fie asa cum spuneti dumneavoastra.
Evanghelia aceasta a prosperitatii nu are insa jumatati de masura, ca sa putem gasi o cale de mijloc. Ea spune ce este NEAPARAT necesar sa i se intample unui credincios adevarat. Este greu sa coexisti cu extremismul!
Nu cred ca exista cineva care sa se ridice impotriva binecuvantarii materiale … pe care fiecare ne-o dorim de fapt. Manevrarea lui Dumnezeu pentru a ne justifica pornirile nesatioase este insa condamnabila.
Deci, Dumnezeu poate si chiar vrea sa ne binecuvinteze. Asta nu va fi insa niciodata cum vrem sau cand vrem noi.