Parcă să ne facă în necaz, Portland-ul este însorit și secetos. Și noi care venisem pentru … ploaie. O altă surpriză a fost traficul intens și mâncător de viață. Din cauza celor obsedați cu păstrarea mediului înconjurător, viața oamenilor din mediu înconjurat este mizerabilă. Am văzut asta și în Germania, unde partidul verzilor face să ți se verse fierea în sânge.
Prima întâlnire a păstorilor pregătește de obicei ordinea de zi a Congresului. Am avut bucuria să vad că nu mai sunt ședințele tensionate de altădată, ci părtășia unor oameni care sunt și frați și prieteni. O schimbare îmbucurătoare în viața Asociației noastre.
Primul servici a fost la biserica cu cea mai mare vechime, păstorită acum de fratele Nelu Brisc. Spre deosebire de alte locuri și alte dăți, sala de adunare a fost arhiplină, iar programul a fost de excepție. Tradițional, serviciul de vineri seara, este un fel de pretext pentru primirea și repartizarea musafirilor. Nu la Portland! A fost, după spusele soției mele, o seară înălțătoare. Muzica ne-a făcut să ne simțim în cer. Cei de pe coasta de est sunt prezenți în forță. Fratele Brâncovan din Carolina, fratele Achim Pele din Kitchener, Canada au pus suflet și multă muncă la repetiții. Lângă ei i-am văzut pe dirijorii din loc: fratele Iovan Miclea și dirijorul mai tânăr al cărui nume nu-l știu încă.
Pe lângă corul bărbătesc a mai cântat și corul de tineri (două melodii). N-au fost improvizațiile de altădată, iar repertoriul a fost alcătuit în marea majoritate din cântări noi, unele necunoscute mie.
La amvon au fost păstorii locali, Nelu Brisc și Eusebiu Rusu, care l-au însoțit pe Doru Aninoiu din Sacramento. Cornel Turcu de la Seattle a încheiat cu rugăciune. De predicat, păstorii prezenți l-au lăsat pe fratele Petru Popovici. La 95 de ani a vorbit o oră și un sfert! Fără schiță și fără să-și piardă firul.
Daniel, Liviu Țiplea, fratele Ciba, Pitt Popovici
A fost a declarație program, nu o predică; o moștenire pe care vrea să o lase generației mai tinere.
Într-o încercare de rezumat, am reținut că:
,,Unii ne-am obișnuit să spunem predici, iar alții să ascultăm predici, dar aceasta nu este creștinism. Important nu este ce facem noi înaintea lui Dumnezeu între zidurile bisericilor, ci ceea ce face Dumnezeu prin noi înaintea oamenilor din afara bisericii.
Suntem azi mai mulți ca oricând în RBA, dar că suntem și mai comozi ca oricând, găsind scuze pentru toate.
Am învățat să ne încredem în realizările noastre, dar că am uitat să depindem în totul de Dumnezeu.“
Oricât de frumoase au fost însă cântările și oricât de mare efect au avut predicile, bucuria cea mai mare de la Congrese este întâlnirea cu oameni pe care îi vedem așa de rar, prietenii noștri de departe, părtași la atâtea amar de amintiri comune. Am avut prilej îmbelșugat de îmbrățișări și zâmbete.
Doi frați scumpi, care mă iubesc mult mai mult decât merit mi-au făcut azi câte un cadou: fratele Raduțiu mi-a dat un mic Nou Testament tipărit în 1936 care i-a aparținut o vreme lui Richard Wurmbrand, iar fratele Stefoni, prieten cu tata de pe când era diacon la Ploiești m-a făcut să plâng, făcându-mi cadou o poză cu una din primele întâlniri ale ,,Tărdelașului“, grupul de păstori care au început mișcarea de atitudine nouă față de vremurile de persecuție: Iosif Serac, Taloș Vasile, Pavel Niculescu, Liviu Olah, Iosif Țon, Pascu Geabou, Vasile Branzai, tata fratelui Taloș, toți tineri și frumosși, la un retreat tainci de la Munte. Abea aștept să ajung acasă, să oscanez și să vi-o du și vouă. Un document istoric cu o importanță incomensurabilă.
Ce a fost rău în această primă zi ? Rău a fost că ați lipsit voi și că viața ne desparte uneori așa de dureros unii de alții. Adu, Doamne, ziua marelui Congres de la sfârșitul pribegiilor noastre!
Categories: Articole de interes general
Barzilaiendan 
,,și dirijorul mai tânăr al cărui nume nu-l știu încă.”
Frate Daniel , cred ca este vorba de Marius Bahnean . Un tanar studios , cu un caracter frumos, inca interesat sa-si perfectioneze cunostintele si deprinderile in domeniul muzicii…
A fost o Genesă binecuvântată, am ascultat și noi din Chicago, nu ne-am simțit departe ci împreună cu voi „ÎN DUHUL.” vă vom urmări și mâine…. și poimâine….. C
e frumos este să locuiască frații împreună, chiar dacă au fost mai multe generații, fiți binecuvântați de Domnul care a făcut cerurile și pământul, și a rânduit și această ocazie binecuvântată
Nu am lipsit!Am fost si noi pe calea undelor LIVE pe:http://www.rbcportland.com/livevideo.html.
Pe urma am reascultat arhivat pe :http://www.livestream.com/rbcportland/video?clipId=pla_d1209727-174e-4e1e-bf85-7ed09ee29a7b&utm_source=lslibrary&utm_medium=ui-thumb
Si tare ne-am bucurat si scumpul frate Pit Popovici ne-a cercetat ,, fara schita si fara sa-si piarda firul”Domnul sa -l binecuvinteze cu mult Har pe fratele Pit si pe toti fratii la Conventie, asa cum s-a exprimat fratele Brisc -pastorul gazda care a deschis adunarea.
mi-a placut fr. pit a inceput foarte bine…puteti asculta programul aici, iar maine o sa pun si poze: http://sacramentoevanghelic.wordpress.com/2013/08/31/prima-zi-a-congresului-bisericilor-baptiste-din-sua-rbcp-2013-08-30/